Metoda Armoniei:  în Arta spaţial-temporală - IDENTIFICARE

tehnica2.jpg

IV.

 

O

 

Identificare

 

 

 

Originea, precede smulgerea  întru Existenţă.

Integrând o Formă de Modulaţie, într-o succesiune capabilă de a cuprinde Existenţa şi Marea Creaţie, sub Unicitatea care purcede valorile ciclice în Definit, întru desCifrarea Marelui Cod, preced Sfârşitului.

 

 

 

 

 

Din înSumarea Începutului, evoluând cu Reflecţia 0 Constantă a Ideaţiei, Expresia Formei îmi află Originea, revelându-mă, Literă Divină, în Marea Creaţie.

Nu sunt O Entitate, ci, din Reflecţia Creaţiei care mă smulge, Tot şi Nimic, la Începutul Sursei, unde Câtul precede Sfârşitul, sub desCifrarea Non-Existenţei, cu Marele Cuget, devin o prelungire a Expresiei Formei, modulată de Suflul NeCuvântării.

Pe Tot atât de mult înCât Vidul şi pe Tot atât de puţin oriCât Nemărginirea, îmi preced smulgerea de la Origine, nu rămân înCifrat deCât Chipului care mă reflectă întocmai precum mă aflu prin Sinele Divin, reîntregindu-mă sau defragmentându-mă.

Mă aflu, eliberându-mă.

O, sunt desCifrarea Marelui Cod. Exist, prelungire a Unicităţii, spre Nedefinit, scurs din Adâncimea Fântânii Eternităţii, smuls în, la, prin şi către Structura Creaţiei, Opera de Artă, sub Puterea Necuprinsului Glas, când însăşi Unda care mă propagă, supune Totul, cu Nedesluşitul, vibrând Ideatica Marelui Cuget. Revelat prin Poarta Definitului, Exist – şi nu – în aceeaşi Idiomă. Metamorfozându-mă pe aceeaşi constantă, devin proiecţia acceleraţiei propriei reflecţii, reper de Ordine şi Sistemă, O, Expresia Formei Entităţii.

Reflectându-mă Literă, Creaţiei, preced fragmentul Desăvârşirii A-Tot, oriCât din Nimic, Nimic-A deCât înCifrat desCifrării numaideCâtului Glas, care mă smulge în ciclica-I  Expresie a Existenţei, metamorfozându-mă cu Puterea Sa, Suflul NeCuvântării purtându-mă Ω, ω , Omega, sub Infinita-I Vibraţie, spre Marea Creaţie!..

Vibrez.

Exist…

Acum, pot sorbi Totul, captând doar O Undă. Pot cuprinde Nimicul, înCât înSumarea-mi, să devină 0 Undă. Pot defragmenta Orice mă reÎntregeşte, prin Sine propriu, reflecţie a Entităţii, fracţionând unitatea metrică, prin frământarea aceleiaşi Idei Unice, care mă smulge al Adâncimii Cugetării Sacre înFiinţare, care mă supune aceluiaşi Glas al NeCuvântării, devenind cea mai înaltă Formă de Cunoaştere a Nimicniciei.

Descifra-va-mi-se Adânca Fântână a Măreţei Creaţii, cu Expresia Formei, prin Ideaţia Marelui Cuget care m-a înFiinţat, înCifrării!..

O!..

2012 – 2015 ©Th3Mirr0r

 

„Metoda Armoniei - ∞ în Arta spaţial-temporală”