Metoda Armoniei:  în Arta spaţial-temporală - ALCĂTUIREA CUVINTELOR

tehnica2.jpg

XXVIII.

 

Alcătuirea Cuvintelor

[Partea I]

 

“Definirea Formei şi Manifestarea Expresiei

ESTE o Revelaţie, din Cunoaşterea Sferică, implicit Spectralizarea acesteia prin Ideatică şi Fractalizare.

Adâncimea unui Cuvânt ESTE ReDefinirea Realităţii.”

 

 

 

Putem afirma că ne aflăm în faţa uneia dintre cele mai complexe Ştiinţe: Lingvistica – şi asta, numai gândindu-ne în câte ramuri se desparte, începând cu Etimologia(studiind originea cuvintelor , modificările de formă şi sens, cum s-au transmis acestea, de la o limbă la alta),  incluzând apoi Fonetica – Fonologia, Lexicul(Vocabularul), Gramatica – Morfologia – Sintaxa, Semantica, Stilistica – şi ca să ne mai destindem puţin – “şi cine mai ştie câte altele?!..” Deja.. când aflăm de toate aceste ramificaţii, parcă o părticică din noi ne-ar şopti într-un colţ.. aşa... mai retras, să ne lăsăm de scris – ei, şi poate că unii dintre noi, asta facem, în faţa ramurii cu pricina, de ni s-ar da ca temă să conjugăm un verb la toate timpurile!.. Dar să lăsăm ramurile – şi cuiburile – şi vrăbiile, căci.. iată ce copac mare şi rotat tocmai am descoperit!.. Ici-colo, câte-un gând rămuros ne zbate frunzele, pe la urechiuşe, parcă-parcă pus pe şotii şi ne trezim hlizindu-ne, la dulcile, neuitatele amintiri ale copilăriei, pe când ne dădeam huţa şi mânuţele să mai sucească din când în când câte-un flutur ameţit, ori vreun bânzoi şturlubatec!.. Apoi, să ne împletim privirea în culorile floricelelor, într-o v-aţi ascunselea, pe după pridvorul care îşi deschide baldachinul către negurosul cer, de-şi toarce câte-o poveste, strigându-l pe Dogorel – şi ah, nu se sfieşte să apară, aducându-ne un zâmbet!.. Ori, spunând toate acestea, ia să lăsăm  la savanţi, Ştiinţa aceea maaaare şi complexă – astfel încât om rămâne şi noi cu ceva: într-o Ordine de Sistemă, o Superlativizare, Spectralizând un Câmp Sferic, în care ne-am regăsit Amintirea Copilăriei, ca un Cub Rubix, cuprins din  Ideatică. Păi, dacă îmi place Geometria Fractală?!.. La o adică, eu mă nevoiesc într-a studia SLOVA, dar raportată Armoniei, descriind astfel o Cale a Naturaleţii... Trebuie să Izvorască această Curgere, această înrâurire a Limbii, din mine însumi, din Adâncul Sufletului meu!..

Iată de ce, am făcut această paralelă, FIIndcă Pot – şi Vreau – să Cuprind Esenţa. FIIndcă nu doresc acea Rigiditate care mi-ar submina Puterea Creativă, FIIndcă trebuie să arăt Forma şi Expresia!.. Să las Graiul Viu, spre a se Manifesta, căci sunt o Entitate, am Ideatica, Abstractizarea şi Conceptualizarea – care la rândul lor, derivă alte noţiuni studiate,  aplicabile astfel încât să Pot permite prelungirea Structurilor, de la Origine, radial şi eliptic, Spectralizând Câmpul, generând Armonia...

E minunată, Limba Română. Ca o Binecuvântare, de la Dumnezeu!.. Axiomatic, spun că înrâurirea Cuvintelor este Adâncă, Structurile putând fi supuse Transmigraţiei, plecând de la Rădăcina lor proprie; simt posibilitatea extragerii şi Metamorfozării, ajungând chiar la distorsiunea unei vocale, consoane, accentului – ori acestea, nu formează un detriment, nicicând, căci nu destabilizează vreun sistem conceput de străbuni, iar pe deasupra, Scopul în sine, este unul Nobil, de a arăta că mai există şi Altceva, care ReDefineşte Realitatea!..

 

[ … ]

Partea I

 

 

2012 – 2015 ©Th3Mirr0r

„Metoda Armoniei - ∞ în Arta spaţial-temporală”